Monumentul drag românilor
care va fi aici și peste o sută de ani

Monumentul drag românilor care va fi aici și peste o sută de ani

Românii au ridicat multe monumente închinate celor de dinaintea lor, într-o încercare nobilă de a le recunoaște meritele la crearea și dezvoltarea acestei națiuni mândre. Printre ele, se distinge unul care vorbește despre jertfă, un sacrificiu al românilor care au plătit cu viața pentru ca generațiile viitoare să trăiască liber, să creeze și să dureze în timp.

Dintre toate eforturile de cinstire a eroilor neamului, unul se înalță falnic peste Carpați și amintește de cei care au pus piatră peste piatră pentru a ne clădi un viitor. Monumentul Eroilor de pe Caraiman este, fără îndoială, unul dintre cele mai mari gesturi de recunoștință ale acestui popor în amintirea celor care au înfăptuit ceva cu adevărat măreț. Nu a fost greu să intuiți răspunsul corect la întrebarea Care va fi cel mai vizitat monument din România peste o sută de ani? Acum avem și explicația pentru care Crucea de pe Caraiman va fi și mai interesantă pentru români și pentru turiștii străini de acum încolo.

Monument istoric de clasă A, închinat celor peste 30.000 de militari români care s-au jertfit în luptele de pe Valea Prahovei în Primul Război Mondial, Crucea de pe Caraiman a fost restaurată în acest an pentru prima dată de la crearea sa. Secretariatul General al Ministerului Apărării Naționale, în calitate de coordonator de proiect, și-a dorit ca monumentul să-și recapete strălucirea de altădată în Anul Centenarului. Pe lângă restaurarea propriu-zisă, proiectul prevede o serie de alte activități accesibile publicului larg începând cu data de 1 decembrie 2018, ziua Marii Uniri. Cu prilejul marcării a 100 de ani de la Marea Unire, dar și a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, echipa responsabilă de predarea acestui monument a realizat o monografie a monumentului și o hartă cu direcțiile de atac și apărare din campaniile purtate de Armata Română în anii 1916 și 1918.

Concomitent cu lucrările de reabilitare a structurii a fost creat un spațiu expozițional, dispus pe două etaje, în interiorul soclului. Spațiul expozițional, dotat cu panouri informative tactile și holograme, va cuprinde, la etajul I, informații istorice privind participarea României la Marele Război, cu accent special pe campania militară din 1916 și pe luptele grele purtate pe Valea Prahovei. La nivelul al doilea, spațiul expozițional va cuprinde aspecte de referință din istoria construirii acestui monument. Lucrările sunt încă în toi și sunt îngreunate de condițiile meteo existente la peste 2.200 de metri altitudine.

Strategie pentru creșterea numărului de vizitatori
Odată restaurat, Monumentul Eroilor de pe Caraiman va fi promovat asiduu atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Administratorul Crucii de pe Caraiman, Ministerul Apărării Naționale (MApN), intenționează să includă edificiul impozant în circuite turistice interne și externe. O pagină de Facebook dedicată acestui monument va oferi periodic informații despre posibilitățile de vizitare și de planificare a vizitelor. În plus, platoul din fața monumentului va găzdui evenimente tematice legate de Primul Război Mondial și Marea Unire.
Fondurile necesare restaurării și promovării Crucii de pe Caraiman au fost atrase de Ministerul Apărării Naționale prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5. Proiectul de finanțare nerambursabilă, în valoare de 16 milioane de lei, a fost aprobat în luna iulie a anului trecut. Alte trei milioane de lei au fost alocate de la bugetul MApN.

Cum a fost construit monumentul
Monumentul Eroilor de pe Vârful Caraiman a fost realizat între anii 1926-1928 la cererea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Ferdinand I nu a apucat să vadă construcția finalizată, deoarece a decedat în 1927, însă a surprins efortul supraomenesc al celor care au ridicat această structură în vârf de munte. Pentru proiectarea monumentului au fost aleși arhitecții George Cristinel și Constantin Procopiu. Ei au avut un sprijin de nădejde în inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici în ceea ce privește structura de rezistență.
Toate materialele de construcții (fier reciclat, lemn, piatră) au fost transportate cu trenul până la Bușteni. De aici, încărcătura a fost preluată, în mare parte, de carele cu boi ale localnicilor, pe ruta Bușteni-Sinaia-Vârful Păduchiosul-Vârful Dichiu-Platoul Bucegi-Vârful Caraiman. Inițial, monumentul nu a fost prevăzut cu soclu, ci a fost durat direct în stâncă. Pentru a-i conferi o mai bună vizibilitate, inginerii i-au adăugat o construcție impunătoare din beton armat, pe care a fost ridicată Crucea, doi ani mai târziu. Crucea are o înălțime totală de 39,3 metri (din care 8,53 metri este înălțimea soclului) și o deschidere a brațelor orizontale de 15 metri. În 2013 a fost înscrisă în Cartea Recordurilor, fiind desemnată cea mai mare construcție în formă de cruce amplasată pe un vârf montan.